„Fii cuminte. Taci din gura. Nu pune intrebari. Esti prea mica. Fii fata buna. Asculta.”

Iti suna familiar?

Inca de mici suntem reduse/redusi la tacere. Culmea, atunci cand suntem mari, majoritatea continuam la fel, pentru ca nu stim diferit.

Chiar si la nivel fizic, gura noastra, maxilarul nostru se simte inclestat.

Care este adevarul tau acum? Ce ai de spus? Ce simti in interiorul tau?

Cate femei din jurul tau cunosti care isi exprima acum propriul adevar? Nu multe, nu?

Si daca le vezi, poate le admiri sau poate le consideri “cu gura mare”.

Oare asa sa fie?

Daca ai curajul sa spui ce este adevarat pentru tine cine te-ar putea judeca?

Si daca raspunsul este “ceilalti” chiar conteaza cu adevarat daca asta este adevarul tau?

Ceilalti inseamna prea putin, tu contezi aici.

Sa te faci auzit/a in sfarsit, dupa atata timp.

Cum incepi sa te exprimi daca pana acum ai tacut?

Incet sau tare. Adica taci din gura sau urli.

Atunci cand urli o faci pentru ca simti ca celalalt parca nu te aude? Crezi ca o sa te auda daca tipi?

Este si el om. Se sperie. Tu cum te-ai simti daca cineva ar tipa la tine?

Care este solutia la urlat? Fermitatea. Spune ferm ceea ce crezi, ceea ce ai nevoie, ceea ce ai nevoie sa auda. Si spune la timp. Nu mai rabda. „Urlatul” vine si atunci cand ai adunat prea mult si tipi pentru ca vrei sa le scoti pe toate afara.

Vocea ta este unul dintre cele mai de pret daruri, foloseste-l.

Incepe cu lucurile mici: daca ti se pare ca este ceva ce nu vrei: spune.

Scrie, publica, canta, sopteste, tipa de pe un varf de munte sa iti auzi ecoul.

Contrazi pe cineva si spune: „Nu, eu nu sunt de acord. Uite ce cred eu.” Si spune tare ce. Chiar daca iti este teama la inceput, fa-o. Cu timpul o sa te obisnuiesti sa iti sustii punctul de vedere.

Spune: „Imi pare rau, dar eu nu vreau sa fac acest lucru” , atunci cand ai de ales. Si daca nu ai de ales, intreaba-te: „Oare cum as putea sa fac altfel? Ce alte posibilitati mai am?”

Prin toate aceste actiuni, nu numai ca iti aduci vocea inapoi, dar iti iei si puterea pe care ai dat-o/ pe care o dai celorlalti inapoi.

Azi putin, maine mai mult, pana cand vocea ta o sa sune clar, chiar si pentru tine.

Tu cum iti folosesti astazi vocea?

Daca ti-a placut acest articol, te rog sa ii dai un SHARE. Multumesc!